Chiar daca era ziua pacalelilor, in drumul spre Idrifaia ne-am oprit si am mai cumparat un pom fructifer, un cires de luna iunie.Chiar daca nu am reusit sa curatam chiar toti pomii batrani de pe mosia noastra de pe dealurile Tarnavei, totusi, am reusit ca pe marea lor majoritate sa-i pregatim pentru apropiata febra a florilor.
Am gasit un loc bun, cu pamant odihnit, numai bun sa primeasca radacinile firave ale sarmanului "betisor cu muguri". Am sapat o groapa la jumatatea unui stat de om, am pregatit-o cu gunoi de grajd, apoi am asezat puiul de cires in locul pe care i l-am harazit, cum gandul la verile incinse in care vom cauta racoarea fructelor sale.
O sa vina alte zile ale pacalelii, dar pentru noi aceasta zi urmeaza sa aiba si o semnificatie foarte concreta, o certitudine a vremurilor care vor veni. Oare mai are timp sa infloreasca si in acest an?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu